Caută
Close this search box.

 Secretul din spatele durerilor de Cap-Sulfitii din Vin

Bea Vin de calitate fara exces de sulfiti.

Imaginează-ți asta: te afli la o petrecere sofisticată, melodiile sunt rafinate, atmosfera este pe gustul tău iar vinul este turnat cu eleganță. Brusc, cineva spune: “Pentru mine nici măcar un strop de vin alb, îmi dă dureri de cap!”.Cu siguranța  ne-am confruntat cu această afirmație, fie că o recunoaștem noi înșine, fie că o auzim de la alții. Dar vinul alb așa  proaspăt și aromat este cu adevărat vinovat de aceste dureri de cap sau există ceva mai profund în această lume enigmatică a vinului?

Definirea Sulfiților(Dioxid de Sulf)

Haideți să facem o călătorie  în timp,împreuna cu acei compuși fermecători numiți sulfiți  care se îmbină perfect cu moleculele de oxigen încă de pe vremea  Egiptului antic unde erau folosiți ca și conservanți naturali. Astăzi, ei joacă un rol crucial în aventurile noastre culinare, protejând în tăcere multe dintre alimentele noastre împotriva oxidării.Dacă v-am făcut curioși haideți să dezvăluim secretele Sulfiților.

Care este Rolul Sulfiților în Producția de Vin?

Sulfiții Transformă Vinul într-o Capodoperă

În lumea vinului, Sulfiții devin indispensabili,ca niște gardieni, transformând fiecare picătură într-o experiență de neuitat. Acționând ca un scut protector împotriva acizilor nedoriti. Sulfiții mai aduc echilibru și mențin savoarea vinului. Însă, cu toată această reclamă pozitivă, există o întrebare pe care toți ne-o punem: ar putea acești gardieni să fie responsabili pentru durerile de cap în urma consumului de vin? Citește articolul până la capăt și o sa vezi când și cum.

Reglementări și Etichetare:

Rafuri cu Vinuri citeste Eticheta
Toate sticlele de vin au obligatia sa aiba mentiunea pe etichetele acestora daca vinul contine Sulfiti.

Imagineaza-ti ca te plimbi pe  culoarul de vinuri într-un supermarket de exemplu,la un moment dat îți dai seama ca pe toate sticlele este scris “Conține Sulfiți.” practic în acest labirint al birocrației legislative internaționale, Uniunea Europeană a impus ferm obligativitatea descrierii conținutului de sulfiți pe fiecare etichetă.Implementată încă din 2005, această măsură a deschis porțile transparenței pentru consumatori, oferindu-le informații minime despre fiecare sticlă achiziționată. Cu toate acestea, rămânem cu o provocare aceasta mențiune “Contine Sulfiti” scrisă pe etichete nu spune și cantitatea acestora iar asta poate fi o dilema în stabilirea pragului acceptabil.Aici intervin experții/Somelierii în vin, cu o vastă experiență și conexiuni personale direct cu producătorii, asigurându-ți un produs fără “bătăi de cap” așa ca nu ezita sa contactezi unul ca sa afli mai mult despre sticla pe care vrei sa o cumperi.

Sănătatea pe primul loc:

Un consum moderat de sulfiți nu ar trebui să provoace nici un fel de efect (excludem cazurile alergiilor),în caz contrar adică în cazul producătorilor de vin care adaugă sulfiți în exces, care ar putea declanșa dureri de cap uneori așa de intense că necesită cel puțin o aspirina să scăpăm de ele. Așa că ia în considerare varianta de a turna cu un pahar mai puțin, mai ales dacă nu cunoști producătorul ,așa poți garanta ca prânzul sau cina ta nu va avea un sfârșit dramatic.

De ce Vin Alb?

Vinul alb,este adesea ținta criticilor. De ce? Răspunsul se află în vulnerabilitatea strugurilor albi,în puține cuvinte acești struguri sunt mai delicati asta face ca producătorii mai leneși sa adauge o cantitate de sulfiti mai mare pentru a-și asigura produsul pe raftul magazinelor,va reamintesc ca sulfiții au rolul unui conservant.

4 Pașii ca sa bei de calitate.

Dilema sulfiților vă pune în fața unei alegeri dificile. Cum să să faceți alegeri înțelepte în această vastă mare  de informații?

  • Citește Eticheta Cu Atenție:
Citeste bine ce este scris pe fiecare eticheta
Citeste cu atentie Eticheta vinului

Învață să descifrezi informațiile de pe etichetă. Cuvinte precum “sulfiți adăugați” indică o concentrație mai mare.

  • Cauta Vinuri cu Conținut Redus de Sulfiți:

Producătorii atenți înțeleg că cererea pentru produse mai sănătoase este tot mai mare.Alege vinuri cu mențiunea “fără sulfiți adăugați.”dar asta ne împinge spre o alta categorie de vinuri despre care o sa va vorbesc într-un alt articol.

  • Alege Vinuri de Calitate Superioară:

Producătorii de vinuri de calitate se străduiesc să mențină cantități mici de sulfiți, Investesc timp și bani în calitatea recoltei/strugurilor. Alegerea unor vinuri premium(Phigaia After The Red )poate aduce mai multă plăcere fără compromisuri asupra sănătății tale.

  • Consultați Experții din Industrie:

Somelierii și experții în vin pot oferi sfaturi valoroase. Nu ezita sa contactezi unul chiar și online, ascultă cu încredere și părerile lor cu privire la vinurile cu conținut redus de sulfiți.

Concluzie si Intrebari 

În esență, sulfiții nu sunt doar simpli aditivi; transformă vinul într-o experiență plăcută păstrând autenticitatea și complexitatea fiecărei inghitituri. Acum ca ai instrumentele necesare pentru a lua decizii mai înțelepte,fie că alegi un vin bogat în sulfiți sau îți îndrepți atenția către alternative de calitate sau mai naturale,fiecare pahar devine o experiență personală și pe măsură ce continui să explorezi secretele vinului, amintește-ți că pasiunea și cunoștințele tale sunt cele care aduc autenticitate fiecărei înghițituri. Așadar, ridică paharul și lasă-ți simțurile să fie judecătorul suprem. Salute!

 

  • Cum pot afla dacă sunt sensibil la sulfiți?
  • Există vinuri fără sulfiți sau cu conținut scăzut de sulfiți?
  • Vinurile organice sau naturale conțin mai puțini sulfiți?

Autor: [Somelierul Tau]

Cum se face vinul – reguli si etape pentru producerea acestuia in pivnita si acasa

cum se face vinul

Cum se face vinul? Mentinerea valorilor traditionale sau mai degraba cercetarea cailor si tehnicilor inovatoare sunt elemente fundamentale pentru producerea vinului.

Metodele de productie se schimba substantial nu numai de la tara la tara, ci si de la regiune la regiune, de la un producator la altul chiar daca fac prate din aceeasi zona

Continut

Care factori influenteaza calitatea vinului ?

Calitatea strugurilor la recoltare reprezinta potentialul punct culminant al calitatii vinului.

factori care influenteaza calitatea vinului

Chiar si cel mai priceput viticultor nu va putea niciodata sa transfere toate caracteristicile strugurilor in vinul produs, intrucat dupa taierea ciorchinilor, urmeaza un proces de deteriorare.

Cei care produc vin pot incerca doar sa minimizeze „pierderile” cand vine vorba de calitate.

Se estimeaza ca vinul isi pastreaza aproximativ 80% din calitatile sale date de sol,clima si toti factorii fundamentali deci este un proces foarte dificil.

Controlul calitatii  este o alta provocare astfel incat pentru a creste nivelul acesteia trebuie sa dam o deosebita atentie urmatoarelor :

  • Alegerea celui mai bun sol(terrior) pentru pentru zona geografica in care ne aflam,este recomandabil să dati spre analiza probele de sol.Planta este, de asemenea, adaptabilă la diferite tipuri de sol, dar cu siguranță nu trebuie să fie supusă stagnării apei și nu trebuie să aibă un pH prea acid sau alcalin.
  • Perfectionarea metodelor agricole:În general,în podgoriile de vin, valorile optime sunt considerate ca 3000-4000 plante la hectar (300-400 plante la 1000 m2), dar totul depinde si de distanțele pe rând și între rânduri,alti factori  cum ar fi combinația varietate-portaltoi, climă, sol și tehnici de vinificatie.
  • Folosind clone superioare si portaltoi corespunzatori
  • Prin reducerea productiei

Cum se face vinul –  principiile vinificarii ?

Cum se face vinul? Datorita noilor tehnici moderne, acum este posibil sa se produca un vin de o calitate acceptabila  oriunde se cultiva vita de vie.

Sa vedem concret care sunt principiile vinificarii pe care un producator trebuie sa le urmeze pentru a produce un vin:

Fermentatie

Fermentarea este procesul biochimic care transforma mustul de struguri in vin .

Celulele de drojdie prezente in struguri secreta enzime care transforma zaharurile in alcool si dioxid de carbon.

fermentarea vinului

Acest proces se opreste cand cantitatea de zahar este epuizata sau cand procentul de alcool prezent ajunge la un punct care devine intolerabil pentru enzimele drojdiei.

In trecut, vinificatorii isi turnau vinul din butoi in butoi pana cand erau siguri ca fermentatia se opreste.

in zilele noastre exista multe alte metode descoperite pentru a opri fermentarea, care utilizeaza caldura, dioxid de sulf, alcool, presiune si dioxid de carbon:

  • Caldura : Prin operatii de pasteurizare sau racire
  • Tratament cu dioxid de sulf sau acid sorbic : actiune antiseptica daca se adauga mustului, aceste substante pot ucide bacteriile si drojdiile.
  • Centrifugari sau filtrari : Prin technici cum ar fi  utilizarea unor aparaturi  performante este posibila indepartarea fizica a tuturor drojdiilor prezente in must printr-un filtru.
  • Adaos de alcool : Cresterea continutul de alcool devine insuportabil pentru drojdii.
  • Presiune : Drojdiile nu pot suporta o presiune mai mare de opt atmosfere.
  • Adaugare de dioxid de carbon : celulele de drojdie mor in prezenta a 15 grame de dioxid de carbon per litru sau mai mult.

Sulfitii

Sulful este utilizat pe scara larga in procesul de vinificatie deoarece acesta are multe calitati:

  • Actiune antioxidanta si antiseptica
  • Pastreaza vinul in procesul de oxidare : sulful are proprietatea de a atrage chimic moleculele de oxigen prezente in must.

Continutul ridicat de dioxid de sulf poate provoca defecte organoleptice grave in vin.

In acest caz, defectul este imediat recunoscut, deoarece vinul are un miros usor, similar cu cel al unui chibrit stins sau, in cel mai rau caz, un miros de oua putrede.

Fermentarea malolactica

Fermentarea malolactica este folosita numai la vinurile la care se doreste sa se obtina niste  caracteristici ce prevad o anumita  complexitate si corp .

Se mai numeste „a doua fermentare”; este un proces biochimic care transforma acidul malic dur al strugurilor necoapte in doua parti mai moi de acid lactic si o parte de dioxid de carbon.

Acidul malic are un gust foarte acru, iar daca prezenta sa intr-un vin este excesiva, se prefera rotunjirea acestuia, inlocuindu-l cu unul mai moale, acidul lactic.

Maturarea vinului: alegerea autoclavelor de otel sau a lemnului(Barrique)?

Cele doua materiale au doua efecte opuse asupra vinului.

Preferinta uneia sau a celeilalte depinde de alegerea vinificatorului de a creste caracteristicile vinului sau de a mentine o anumita puritate.

tehnica barrique

Cu siguranta rezervorul de otel, din punct de vedere al materialelor, dureaza mult mai mult decat butoiul din lemn si, din punct de vedere economic, are costuri mai putin exigente.

Lemnul permite un mic pasaj de aer care creste oxidarea, dar si evaporarea si  in consecinta, o concentratie pozitiva de complexitate de arome precum vanilie,coaja de paine tutun etc.

Pe langa transferul mai multor arome in vin, lemnul reda si o cantitate de taninuri care intaresc si „netezesc” pe cele deja prezente in vin, facandu-l mai moale si mai catifelat  la gust.

Practicile de pivnita(in podgorie)

Practici de pivnita sunt toate acele proceduri care sunt puse in aplicare pentru a crea un vin cu drepturi depline.

  • Decantarea : consta in turnarea vinului dintr-un recipient in altul pentru a-l purifica de drojdie sau sedimente.
  • Clarificare : Dupa fermentare, vinul poate parea tulbure, aceasta practica se foloseste pentru a limpezi vinul.
  • Stabilizarea la rece : este un proces prin care la temperaturi scazute se incearca eliminarea bitartratilor (bucati albe care se formeaza in fundul sticlei). As dori sa va reamintesc, daca aceste elemente sunt formate, ca sunt complet inofensive pentru sanatate si sunt o indicatie a unui vin facut bine.
  • filtrarea vinuluiFiltrarea : consta in trecerea vinului printr-un filtru care retine si separa partile nedorite. Filtrarea este o operatiune costisitoare si care are nevoie de mult timp, motiv pentru care chiar si producatorii celor mai comerciale vinuri ar trebui sa o aplice cu moderare pentru a face vinul mai putin „manipulat”.

Faza de imbuteliere

In companiile mari, imbutelierea automata este intotdeauna mai rapida datorita aparitiei noilor tehnologii.

Operatia de imbuteliere este esentiala pentru a pastra toata prospetimea vinului in sticla.

Astazi a devenit o operatiune sigura, atat de mult incat defectele la imbuteliere sunt observate din ce in ce mai putin

Cum se face vinul rosu ?

In trecut, vinificatorul folosea tehnica de lasat tulpinile in must,  pentru a crea mai multe vinuri tanice.

Dar taninele tulpinii sunt prea astringente si greu de inmuiat, astfel incat tehnicienii pot decide sa introduca niste tulpini in struguri pentru a da o anumita structura, mai ales in anii mai putin favorabili.

Dupa presare si separarea tulpinilor de boabele de struguri, este plasat intr-un rezervor unde fermentarea poate incepe in aproximativ 12/24 ore.

Pentru a accelera procesul, mustul poate fi incalzit si pot fi adaugate culturi de drojdie selectate sau must partial fermentat din alte rezervoare .

In timpul fermentatiei, mustul este pompat de jos in partea de sus a rezervorului si presarat peste capac (vinaceele care plutesc), astfel incat tot vinul sa intre in contact cu,cojile.

Aceasta practica este importanta deoarece se extrage culoarea si taninurile prezente in coaja.

Temperatura optima pentru fermentarea vinului rosu

Temperatura optima de fermentare pentru vinul rosu este intìre 25- 28 ° C.

Vinul mai plin, mai intens in culoare si tanic,este potential destinat unei vieti lungi, ramane in contact cu vinaceele intre 10-30 de zile

Cum se face vinul alb ?

vinificarea in alb

Spre deosebire de vinificarea in rosu, strugurii albi sunt imediat separati de cojile lor .

Evident, exista exceptia pentru vinurile cu caracteristici varietale marcate, unde se macereaza timp de 12-48 de ore pentru a extrage componentele aromatice continute in piei.

Dupa aceste operatii mustul este turnat in rezervoarele de fermentare sau direct in butoaie.

In productia de vinuri albe, adaugarea de drojdii selectate este o tehnica folosita la scala larga, deoarece mustul ramane in contact cu piei pentru o perioada scurta de timp.

Temperatura de fermentare a vinurilor albe

Temperatura optima pentru fermentarea vinurilor albe este intre de 18-20 ° C. De obicei vinurile albe nu sunt supuse fermentatiei malolactice si sunt imbuteliate mai repede sau mai tarziu in baza la ce tipologie de vin este prevazuta.De exemplu pentru vinurile aromatice si semi aromatice pentru a-si mentine prospetimea si aromele cat mai mult timp este nevoie de o imbuteliere cat mai rapida dupa ce a trecut toate procesele de productie

Cum se face vinul rose ?

Cu exceptia sampaniei rosé care este produs prin amestecarea vinurilor rosii si albe impreuna, toate celelalte vinuri rose sunt produse prin presare usoara sau macerare de scurta durata.

Vinul rose este obtinut din presarea si macerea strugurilor rosii, care vine oprita cand mustul a atins culoarea dorita.

O particularitate este Pinot Grigio, care devine un roz, datorita culorii pielii care este mai inchisa.

Apoi, produsul este macerat ca vinificarea in rosu, creand astfel o culoare care tinde spre roz, chiar daca strugurii folositi sunt considerati albi

Cum se face vinul spumant ?

Secretul de a deveni un vin spumant este chimia : In timpul fermentatiei, drojdile transforma zaharul in alcool si dioxid de carbon.

Exista diferite moduri de a produce un vin spumant: metoda clasica care este fermentarea in sticla si metoda Charmat  in care fermentarea are loc intr-o autoclava.

Cu prima metoda, se creeaza vinuri spumante complexe care pot dura ani de zile, cum ar fi Champagne, in al doilea, se produc vinuri spumante mai simple, unde se incearca imbunatatirea soiului pur de struguri, cum ar fi PROSECCO CONEGLIANO VALDOBBIADENE

Daca vrei sa stii mai multe despre cum se produce vinul spumant, citeste si: Imbinarea de mâncăruri cu vinuri spumante